2
1. Ce este pH-ul ?
pH-ul este un logaritm cu semn schimbat al concentratiei ionilor dintr-o solutie. In termeni simplificati, el exprima aciditatea sau bazicitatea unei substante chimice. In acvaristica, principala precocupare din acest punct de vedere este apa.
Inainte de a ajunge la acvaristica, va propun sa vizualizam pH-ul catorva substante intalnite in viata de zi cu zi:
Acid clorhidric 0.1 pH
Acid baterie 0.5
Coca Cola 2.5
Bere 4.5
Cafea 5
Ceai 5.5
Apa pura 7
Inalbitor 12.5
Soda caustica 13.9
*pH=ul unei substante sau solutii se exprima la temperatura de 25 grade Celsius.
pH-ul neutru este 7. Sub aceasta valoare substanta este considerata acida, iar peste bazica. Apa este declarata potabila daca are un pH cuprins intre 6.5 si 9.5. In acvaristica, pH-ul apei are un rol decisiv in alegerea speciilor de pesti, plante si alte vietuitoare. Un pH necorespunzator are efecte negative asupra lor, existand chiar si riscul decesului.
2. Factori care influenteaza pH-ul.
pH-ul este un parametru al apei care se poate schimba foarte usor, datorita faptului ca o multime de factori il pot influenta. Printre cei mai importanti amintim: dioxidul de carbon,duritatea carbonica a apei (KH), temperatura, fertilizantii, conditionerii, substantele eliberate de lemn, piatra sau substrat, oxigenul, etc. Unii actioneaza brusc,la schimburile de apa de exemplu, iar altii lent, cum ar fi carbonatii dizolvati din rocile calcaroase.
3. Relatia dintre pH, KH si concentratia de CO2.
Este binecunoscut faptul rolul carbonului in toate procesele organice, de altfel chimia carbonuluii fiind in esenta, chimia vietii. In acvaristica plantata, carbonul este indispensabil, fara acesta nu putem vorbi despre cresterea plantelor. Desi exista mai multe moduri in care plantele folosesc carbonul, dizolvarea dioxidului de carbon in apa este cea mai comuna si mai eficienta. Un acvariu plantat fara aditie de CO2, nu poate avea decat plante modeste. Exceptie fac cateva specii care folosesc foarte eficient carbonatii din apa. Pentru a afla cat CO2 este dizolvat in apa se poate folosi urmatoarea formula : CO2 = 3 * KH * 10(7-pH).
Se impun cateva precizari. In primul rand, trebuie sa determinati coresc KH. Pentru aceasta se poate folosi un test dedicat. Puteti alege produsele oricarei firme, deoarece acuratetea lor este mare si nu s-au semnalat probleme. Odata depasit acest moment, trebuie sa determinati pH. Puteti face acest lucru folosind un test specific acvaristicii, un test generalist, un pHmetru, etc. Avand aceste doua elemente este foarte simplu sa aflati concentratia de CO2, folosind tabelul de mai jos. Scepticii pot folosi formula.
Acuratetea masuratorii nivelului de CO2 depinde de un lucru foarte important: in apa sa nu existe acizi sau baze care sa influenteze pH. In cazul in care folositi turba, substrat bogat in acizi humici (de tipul ADA), masuratoarea va fi eronata si nu o puteti folosi. Acesta este motivul principal pentru care scoala asiatica nu foloseste nici un fel de mijloc de monitorizare a CO2-ului, pentru ca ar fi foarte dificil de a determina cantitatea exacta de acizi prezenti in apa.
pH Controller
definitie: pH controllerul este un instrument electronic care masoara si regleaza pH-ul unei solutii prin aditia de acizi sau baze.
In cazul acvariului plantat, pH controllerul masoara pH-ul si declaseaza aditia de CO2 sau o opreste, atunci cand parametri se afla in afara valorilor setate.
Este important de stiut ca pH controllerul este un instrument dintr-un ansamblu de alte accesorii, fara de care nu poate functiona
- butelia CO2, care este sursa gazului
- reductor de presiune, care aduce gazul de la presiuni foarte mari, la presiuni mici, considerate nepericuloase
- electrovalva, care porneste/opreste controlat aditia de CO2.
- valva unisens, care impiedica apa sa intre in instalatie atunci cand aditia este oprita
- numaratorul de bule, cu rol in monitorizarea debitului de gaz
- difuzor sau reactor, pentru dizolvarea gazului in apa din acvariu.
Prin pH controller se intelege unitatea de citire si comanda. Acesta va avea in mod obligatoriu un afisaj si cateva butoane/potentiometre pentru reglaj. Pe piata se gasesc 3 categorii de controllere: analogice, semidigitale si digitale. Valoarea afisata este cu o zecimala sau cu doua. Cele cu o singura zecimala sunt mai vechi si cu precizie mai mica, iar cele cu doua zecimale au o precizie mai mare si sunt de generatie mai noua. Histereza controlerului o reprezinta diferenta dintre valoarea la care controllerul deschde electrovalva si valoarea la care acesta o inchide. La unele modele se poate selecta 0.01, 0.05 sau 0.1. La altele exista posbilitatea de a fi selectat dupa cum se doreste sau exista o singura varinta fixa. Este bine ca inainte de achizitie sa studiati cu atentie acest aspect. Din dorinta de a avea un nivel cat mai constat al pH-ului, unii acvaristi opteaza pentru un histerezis de 0.01. Acest lucru va duce la cuplari/decuplari frecvente ale electrovalvei, care pot deveni enervante datorita sunetului produs. Eu personal prefer 0.05 sau 0.1.
Suplimentar este nevoie de o sonda de pH (denumit si electrod pH), prin intermediul caruia controllerul face citirea valorii pH-ului apei din acvariu. Sondele pH pot fi impartire in mai multe categorii:
- dupa materialul din care sunt construite: plastic sau sticla
- dupa continut: lichid sau gel
- dupa regimul de incarcare: reincarcabile sau de folosinta pana la epuizare.
Intre pH controller si sonda pH trebuie sa se faca o sincronizare care se numeste calibrare. Acest proces este obligatoriu inainte de a masura pH-ul apei din acvariu. Calibrarea trebuie repetata o data la 30 zile, pentru o citire precisa. In functie de model, caibrarea se poate face intr-un punct, doua sau trei. Trebuie mentionat ca aparatele cu calibrare intr-un singur punct au o precizie mai slaba, in timp ce acelea cu calibrare in doua sau trei puncte sunt mult mai precise, In continuare vom discuta despre aparatele care se calibrareaza in doua puncte, deoarece sunt de departe cele mai frecvente.
Inainte de a incepe aveti nevoie de solutii de calibrare (pH 7 si pH 4 sunt cele mai frecvente puncte de calibrare) si de apa distilata.
Voi descrie in cateva cuvinte procedura:
- se clateste sonda in apa distilata, apoi se tamponeaza usor cu un servetel pentru a indeparta picaturile de apa
- se introduce in solutia de pH 7 si se seteaza valoarea 7 pe aparat
- se clateste sonda din nou in apa distilata, apoi se tamponeaza usor cu un servetel pentru a indeparta picaturile de apa
- se introduce in solutia de pH 4 si se seteaza valoarea 4 pe aparat
- se clateste din nou si poate fi introdusa in acvariu.
Dupa calibrare, solutiile se arunca. Refolosirea lor poate genera rezultate eronate.
Pentru maxima acuratete, calibrarea si apoi citirea valorilor se va face la temperatura de 25 grade Celsius. Exista modele mai avansate in a caror meniu se poate seta temperatura, corectia se face automat sau altele care sunt dotate si cu sonda de temperatura. Este foarte importat ca sonda pH sa fie curata, pe perioada utilizarii. Acest lucru ii va prelungi viata. In acest scop, se poate folosi o solutie de curatare (acida), care se gaseste in comert. Se va folosi conform instructiunilor. Acest procedeu va indeparta algele si celelalte depuneri specifice mediului acvatic.
Utilitatea unui pH controller
Principalele avantaje sunt:
- pH constant cu conditia sa nu varieze KH sau in acvariu sa nu ajunga acizi sau baze
- risc mic de deces pentru vietuitoare, din cauza intoxicarii cu dioxid de carbon (crevetii nu se vor mai inmulti la concentratii de peste 50 mg/l CO2)
- asigurarea unui nivel corespunzator de CO2 pentru plante, independent de intensitatea luminoasa sau de durata fotonsintezei.
- economie de CO2
Principalul dezavantaj este costul, atat cel de achzitie , cat si cel de intretinere.
Asa cum am spus la inceputul articolului, aquascaperii asiatici nu folosesc pH controller, pentru ca de obicei ei folosesc soluri cu continut ridicat de acizi humici. Acest lucru face ca pH-ul apei din acvariu sa fie mic, chiar si fara aditie de CO2. Singurul mod de a controla concentratia de dioxid de carbon din apa este pearlingul plantelor. Practic, incep cu un debit mic, pe care il maresc zilnic pana in momentul in care plantele incep sa perleze. La acvariul precedent, am folosit sol ADA Amazonia II si in primele 3 luni avea un pH sub 6, fara aditie de CO2. Amano, fondatorul companiei ADA, foloseste sistemul de injectie de CO2, doar in timpul iluminarii, iar in afara acesteia aereaza puternic, pentru a stimula activitatea bacteriilor nitrificatoare. Oprirea CO2 coroborata cu aerarea intensa face ca pH-ul sa creasca, lucru benefic pentru filtrarea biologica, fiind cunoscut faptul ca bacteriile nitrificatoare prefera un pH ridicat. Se pune intrebarea daca acestea variatii de pH nu incurajeaza aparitia algelor sau nu dauneaza vietuitoarelor. Este greu de raspuns la aceasta intrebare, insa va invit sa vedeti acvariile lui.
Pe de alta parte, acvaristii europeni si americani folosesc de multi ani acest aparat si multi nu ar mai concepe acvaristica plantata fara el. Compromisul il reprezinta controllerele care pot fi setate pentru valori de zi si valori de noapte.
In loc de concluzii, pot spune doar ca si unii si altii au obtinut rezultate excelente, dovada fiind numeroasele acvarii absolut superbe, premiate la concursurile de aquascaping.
La final invit toti membrii acestui forum sa isi exprime opiniile si sa isi aduca aportul la imbunatatirea acestui articol. Multumesc pentru rabdare.
